Copiii ne învață să devenim părinți: Alexandru Holicov în dialog cu Felix Tătaru
mai 23, 2026
Invitat în dialog cu Felix Tătaru în cadrul podcastului Tați care iubesc, părintele Nicolae Dima a vorbit despre paternitate cu sinceritatea și profunzimea unui om care a descoperit că rolul de tată nu este doar o responsabilitate, ci o transformare interioară.
Pentru părintele Nicolae Dima, iubirea de părinte este strâns legată de disponibilitatea totală pentru sacrificiu. El descrie această realitate printr-o imagine puternică: un părinte nu se gândește dacă poate sau nu să își salveze copilul atunci când acesta este în pericol. Reacția vine instinctiv, pentru că între viața copilului și propria viață există o legătură atât de profundă încât suferința unuia devine suferința celuilalt.
Cu toate acestea, atunci când vorbește despre împlinirea de a fi tată, nu se oprește la marile momente ale vieții. Nu diplomele, premiile sau realizările spectaculoase sunt cele care definesc relația cu copilul. Bucuria vine din lucrurile aparent mărunte: un dialog reușit, o replică inteligentă, un moment de veselie împărtășit sau clipa în care copilul descoperă ceva nou despre sine și despre lume.
Una dintre amintirile sale preferate este cea în care fiica sa a învățat să meargă pe bicicletă fără roți ajutătoare. După ce i-a spus să își găsească echilibrul, fetița a exersat și, la un moment dat, a strigat triumfătoare: „L-am găsit!”. Pentru un părinte, astfel de momente simple devin repere de neuitat și simboluri ale creșterii copilului.
Părintele Nicolae Dima vorbește și despre greșelile inevitabile ale părinților. Nu crede că există tați perfecți și nici că cineva poate traversa această experiență fără erori. În schimb, consideră că cea mai importantă școală a paternității este propria copilărie. Relația pe care am avut-o cu părinții noștri devine adesea modelul din care învățăm ce să păstrăm și ce să schimbăm în relația cu copiii noștri.
O reflecție care merită atenția oricărui tată este aceea că, la un moment dat, copiii vor deveni cei care ne vor evalua pe noi. După ani în care le-am oferit reguli, sfaturi și direcții, vine vremea în care ei își construiesc propria viață și privesc în urmă la felul în care i-am crescut. Nu este un lucru de care să ne temem, spune el, ci o etapă firească a maturizării lor.
Întrebat cum arată concret iubirea de tată într-o zi obișnuită, răspunsul său este surprinzător de simplu. Iubirea se vede în rutină. În melodia veselă cu care își trezește fiica dimineața, în micul dejun pregătit și luat împreună, în rugăciunea rostită înainte de a începe ziua, în drumurile făcute împreună și în conversațiile care apar firesc între două activități.
Mesajul său este că relația dintre tată și copil nu se construiește prin gesturi spectaculoase, ci prin consecvență. Copiii nu au nevoie de un părinte perfect, ci de unul prezent. De cineva care își face timp să asculte, să observe și să fie acolo, chiar și în cele mai obișnuite momente ale zilei.
Un alt aspect important este capacitatea de a te bucura sincer de evoluția copilului. Fiecare pas înainte, fiecare idee nouă, fiecare formă de inteligență sau creativitate descoperită devine o sursă de recunoștință pentru părinte. Astfel, copilul nu este doar cel care primește educație, ci și cel care îl învață pe adult să privească lumea cu mai multă prospețime și uimire.
Din perspectiva părintelui Nicolae Dima, a fi tată înseamnă să construiești o relație bazată pe iubire, prezență și încredere, fără să urmărești perfecțiunea. Înseamnă să fii dispus să te sacrifici atunci când este nevoie, dar și să te oprești pentru a savura bucuriile mici care alcătuiesc, în cele din urmă, adevărata poveste a unei familii.
Urmărește dialogul lui Felix Tătaru cu preotul Nicolae Dima în cadrul podcastului Tați care iubesc:
